Este, totodată, o zi a pustnicului, în care simţim nevoia să mergem singuri în locuri mai îndepărtate în care să ne punem gândurile în ordine şi să simţim să putem să comunicăm mult mai bine cu Dumnezeu.
O zi în care rugăciunile iau forma unui dialog, în care adresăm întrebări şi primim răspunsuri. Este mai degrabă un dialog prin care dorim să aflăm dacă viaţa noastră este pe drumul cel bun sau mai avem ceva de îndreptat.
Comunicarea exterioară nu este favorizată sub nicio formă, în schimb este favorizată cea interioară, acolo în sufletul nostru, în locul din care ne putem conecta mai uşor cu Divinitatea.
O zi de vizitat mănăstiri aflate în locuri mai izolate, în care să ne lăsăm inundaţi de liniştea de acolo şi astfel să putem avea momentele noastre de meditaţie.
De asemenea, este o zi de plecat hai-hui, de umblat pe coclauri, lăsând intuiţia să ne ghideze, fără o ţintă anume. Pentru cei pasionaţi de fotografie, desen, pictură, ar fi bine să aibă la ei instrumentele de lucru, pentru că este posibil să întâlnească inspiraţia acolo unde se aşteaptă mai puţin şi apoi vor regreta că nu au imortalizat-o.
Atenţie la excesele culinare, dar şi la provocările pe care le avem în zona banilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu