13.04.2022
Ne-am întrebat vreodată, în sinea noastră, cum ar fi dacă Dumnezeu ar apărea în faţa noastră? Ce am simţi? Ce I-am spune? Ce I-am cere? Ne-ar fi ruşine să vorbim cu El? Ne-am crede prea "nevrednici" ca El să vină şi să vorbească cu noi? Am avea măcar curajul să Îl salutăm sau am rămâne acolo, fără cuvinte?Dar, mai presus de toate aceste întrebări, cea mai importantă este: am şti să-L recunoaştem?
Acum, să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să vedem în câte dintre situaţiile zilnice îl întâlnim? De câte lucruri rele suntem feriţi zilnic? Unele dintre ele ni se relevă în faţa ochilor noştri, când situaţii pe care le consideram pecetluite se schimbă brusc, iar singurul lucru pe care l-am făcut a fost să ne rugăm sau să vorbim cu El, cerându-I ajutorul, rugându-L să ne ajute şi să schimbe în bine situaţia pentru noi. Iar dacă totuşi nu a schimbat-o şi a fost nevoie să primim o anume pedeapsă, brusc aceasta ni se schimbă într-una mult mai blândă sau dacă nici acest lucru nu ni se întâmplă, atunci ajungem să avem momente de revelaţie care ne aduc informaţii pe care altfel nu le-am fi putut obţine.
Tot "secretul", dacă este să-i spunem aşa constă în comunicarea cu El, acel El de care, de multe ori, fugim, cel mai adesea inconştient şi dacă ne întreabă cineva de ce o facem, nici nu am ştii să-i răspundem. Acel El pe care Îl evităm cu dibăcie, pentru a ne aduce aminte de El atunci când nimic numai funcţionează şi nu mai are sens în jurul nostru, având senzaţia că nu mai putem controla nimic şi că nu ştim cum să ieşim din situaţia în care suntem.
Şi când ne gândim că toate aceste lucruri se întâmplă numai în mintea noastră, pentru că existenţa unui Dumnezeu o sperie şi o declasează din poziţia de "leader" în care s-a pus singură. De fapt, în momentul în care ajungem să-I cerem ajutorul, atunci mintea noastră pur şi simplu recunoaşte că nu mai are soluţii, retrăgându-se în colţul ei şi aşteptând ca altcineva să-i rezolve problema în care s-a băgat singură.
Şi, atunci, ce avem, de făcut pentru începe să cultivăm o relaţie permanentă cu El? Să ne punem, pentru început, reminder pe telefon sau pe bileţel, să vorbim zilnic cu El, să începem să-i adresăm întrebări legate de problemele pe care le avem şi de soluţiile pe care ni le recomandă. Să începem să-I cerem diverse lucruri, materiale sau spirituale, de care avem nevoie.
De ce avem nevoie să facem acest lucru? În primul rând pentru a ne educa mintea cu un nou obicei sănătos, probabil cel mai sănătos dintre toate obiceiurile noastre, anume stabilirea unei relaţii cu Creatorul, pentru că cu cât facem mai des acest lucru, cu atât reducem din puterea Ego-ului şi îl aliniem cu Misiunea noastră Divină şi dintr-un Ego cu nasul pe sus şi plin de el îl transformăm într-o structură energetică ce ne ajută să devenim o persoană determinată şi care ştie să-şi urmărească scopurile.
În al doilea rând, pentru că prin legătura cu El nu facem decât să fim zi de zi în energia Lui, iar acest lucru ne aliniază mai bine cu ghidarea Sa şi cu ceea ce avem noi de făcut în această viaţă, iar dacă nu ştim ce să-I cerem, pentru că am fost învăţaţi să nu-i cerem pentru că ştie El mai bine ce să ne dea (între noi fie vorba, dacă avem nevoie de diverse lucruri prin casă, dar şi de o sumă mai mare de bani pentru a ne demara o afacere, El pe care ştie să ne-o dea înainte, dacă noi nu le punem într-o ordine şi nu le cerem conform acelei ordini?), ar fi bine să începem prin a-I cere ghidare în privinţa a ceea ce avem de făcut, iar dacă tot o cerem, să o cerem în modul în care o şi putem înţelege: "Te rog să mă ajuţi să înţeleg ce am de făcut în viaţa aceasta, dar te rog să-mi dai semne evidente şi cât mai multe!"
Cred că a venit momentul să începem să schimbăm raportarea pe care o avem la El şi să fim mult mai specifici, pentru că numai în acest fel vom obţine clar ceea ce cerem.
Însă, dacă ar fi să concluzionez mandala de astăzi, ea s-ar putea rezuma la a învăța să cerem şi să o şi facem concret, pentru că altfel nu vom face decât să plutim, în derivă, pe "apele" nesfârşite ale mentalului nostru, fără a avea un scop clar şi o direcţie precisă.
Şi, cel mai important să nu uităm că NUMAI DACĂ CEREM NI SE VA DA!
Aşa că vă întreb, ce aţi vrea să-i cereţi lui Dumnezeu astăzi?
Şi, în final, o întrebare "enervantă", dar care, prin repetare, poate deveni un impuls motivaţional: TU CE AI FĂCUT PENTRU TINE ASTĂZI?
Să creăm şi să fim cocreatorii vieţii noastre! De aceea am venit aici, în viaţa aceasta!
P.S.
Fiecare dintre noi este diferit şi, chiar dacă suntem născuţi în
aceeaşi zi, evoluăm diferit, iar dacă vrei să afli lucruri despre tine
şi despre ceea ce poţi face
cu adevărat, te aştept pentru interpretarea mandalei personale. Poţi
obţine aici mai multe informaţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu