28.08.2020
Ne-am întrebat vreodată, cine suntem noi cu adevărat? Cine suntem noi dincolo de cei care credem că suntem, dincolo de rolurile pe care le jucăm?
Pare prea filozofic şi greu de realizat? Atunci, să reformulăm întrebarea!
Cine suntem noi dincolo de cel care merge la job în fiecare zi sau care este cunoscut prin prisma afacerii, mai mici sau mai mari, pe care o conduce? Cine suntem noi dincolo de rolul de părinte, copil, bunic(ă), soţ/soţie, dincolo de rolul de elev, student etc.? Cine suntem noi dincolo de suma proiecţiilor celorlalţi care vor ca noi să fim într-un anume fel?
Dar, cred că cea mai importantă întrebare este: cine suntem noi dincolo de Ego-ul cu care ne identificăm şi prin intermediul căruia ne ne acceptăm rolurile din viaţa aceasta, roluri din care, din păcate, uităm să mai şi ieşim?
Am "uitat" cine suntem atunci când am venit la întrupare, ne-am pierdut "buletinul", aşa cum spunea Smiley, tocmai pentru că una dintre misiunile noastre este tocmai să ne reamintim aceste lucruri. Este punctul nostru de plecare în călătoria pe care o numim VIAŢĂ, pentru că, de aici încolo, după ce am aflat acest lucru esenţial pentru noi, viaţa noastră se va desfăşura în alt fel, va avea un alt sens.
La fel cum curăţim o ceapă, este nevoie să dăm la o parte, strat cu strat, toate rolurile pe care le avem, asumate sau nu, acceptate pe deplin sau din diferite convenienţe, tocmai pentru a putea ajunge la esenţa noastră de bază, cea a spiritului care a venit la întrupare. Numai în momentul în care dăm la o parte aceste roluri (pe care nu cer să le negăm, ci doar să le dăm atenţia şi puterea cuvenite contextului, extrăgându-ne din ele atunci când s-au încheiat), când ne vom raporta la ele ca "joburi" temporare pe care le avem, numai atunci vom putea să fim suficient de lucizi pentru a ne putea ocupa de cunoaşterea esenţei noastre, începând să lucrăm cu noi înşine, transformându-ne până la momentul în care reîncarnarea pe Pământ va deveni o opţiune, nu o obligaţie izvorâtă din necesitatea ciclurilor reîncarnărilor.
Suntem într-o zi cu provocare pe zece, curajul înalt, dar şi o zi de vibraţie patru, care ne aduce multă înţelepciune care, coroborate cu movul de pe centrul mandalei ne permit introspecţia, ne permit să ne adresăm întrebări legate de cine suntem noi cu adevărat, întrebări care ne pot ajuta să evoluăm, cu o singură condiţie, aceea să trecem peste temerile interioare pe care zecele ni le poate da din postura de provocare.
Cred că a venit momentul, dacă şi noi vrem acest lucru, să trecem peste temerile noastre interioare, acei "gardieni" ai evoluţiei noastre de care putem fugi toată viaţa fără să evoluăm sau către care ne putem îndrepta să vedem ce anume "comori" ascund dincolo de prima impresie, ce abilităţi ne pot aduce dacă avem curajul să lucrăm cu ei, dacă avem smerenia necesară să învăţăm de la ei.
Altfel, poate să fie o zi ca oricare alta, cu banalitatea de rigoare pe care i-o acordăm, numai că roşul din colţurile celui de al doilea nivel ne va provoca tocmai pe temele despre care am vorbit mai sus.
Să ne fie de ajutor în evoluţia noastră spirituală!
P.S.
Fiecare dintre noi este diferit şi, chiar dacă suntem născuţi în
aceeaşi zi, evoluăm diferit, iar dacă vrei să afli lucruri despre tine
şi despre ceea ce poţi face
cu adevărat, te aştept pentru interpretarea mandalei personale. Poţi
obţine aici mai multe informaţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu