De fapt, ca să spunem lucrurilor pe nume şi să nu ne mai învârtim în jurul cozii, noi singuri suntem cei care acceptăm sau nu vindecare, pentru că, de foarte multe ori noi vrem ceva, la nivel mental, însă în realitate avem nevoie de altceva, iar acelui altceva nu ii dăm voie să vină şi să ne aducă vindecarea.
Am învăţat să punem o "prelată groasă" peste sentimentele noastre şi, în timp, această "prelată" s-a transformat într-o adevărată "placă de beton" iar acum nu mai ştim ce sunt sentimentele, nu mai ştim să le manifestăm, nu mai ştim să ne raportăm la ele, iar viaţa noastră a devenit, din păcate, searbădă şi fără un sens şi nu ştim cum să o mai trăim.
Avem un Suflet care doreşte să se exprime şi să ne ajute în evoluţia noastră, însă nu mai ştim cum să comunicăm cu el, cum să-l ascultăm, cum să ne bucurăm, pentru că, în realitate am omorât bucura vieţii, cea care ne aducea motivaţia de a trăi, cea care ne dădea energia zilnică. Ne-am transformat, din păcate, în goana după tot felul de himere (funcţii, bani, putere, mai multe case, mai multe maşini, mai multe ... nici noi nu mai ştim ce) în maşini biologice care doar funcţionăm, atât, iar acum când a venit scadenţa, când dezechilibrele energetice îşi spun cuvântul, vrem să ne facem bine, vrem să fim fericiţi, vrem să fie ca înainte, numai că nu se mai poate.
De aceea, în ultimii ani, pleacă dintre noi din ce în ce mai multe persoane la vârste din ce în ce mai mici, pentru că, de fapt, realitatea care se deschide în faţa lor îi cheamă la schimbare, la echilibru, iar ei nu ştiu sau nu vor să se adapteze acestei realităţi, preferând să plece, chiar dacă nu şi-au încheiat misiunile. Dacă fac bine sau nu este problema lor, noi având misiunea să ne facem misiunea, oricât de grea ni s-ar părea.
Să nu uităm însă că niciodată Dumnezeu nu dă mai mult decât putem duce, iar dacă din când în când ni se pare imposibil de rezolvat este din cauză că a venit momentul să trecem la un alt mod de gândire şi de lucru, să trecem la un alt nivel.
Suntem într-o zi cu provocare pe cinci, respectiv echilibrul şi vibraţie pe şapte, respectiv limitele, aura noastră, iar acest lucru, prin prisma energiei vindecătoare de pe centrul mandalei, ne cheamă la găsirea Căii de mijloc între diferitele aspecte ale vieţii noastre, tocmai pentru a ne putea bucura de ea. Avem nevoie de echilibru între minte şi Suflet, între cât dăm altora şi cât ne dăm şi nouă, între efort şi mişcare pentru că numai aşa suntem în rezonanţă cu Universul şi cu legile Sale.
Portocaliul de pe centrul mandalei ne cheamă şi la curaj, mai ales în privinţa deciziilor care presupun echilibrarea lucrurilor în viaţa noastră. Cu cât vom sta să ne concentrăm mai mult pe cei pe care îi supărăm prin deciziile noastre, cu atât le vom lua mai greu şi le vom amâna mai des. Este momentul să ne întoarcem şi către noi, către ceea ce ne dorim cu adevărat.
Întotdeauna Universul a ştiut să premieze curajul şi pe cei care au ştiu să-şi ia ceea ce este al lor, ceea ce El le-a dat, pentru că astfel au acceptat acele daruri şi, utilizându-le, au început să facă Voia lui Dumnezeu.
P.S. Fiecare dintre noi este diferit şi, chiar dacă suntem născuţi în aceeaşi zi, evoluăm diferit, iar dacă vrei să afli lucruri despre tine şi despre ceea ce poţi face cu adevărat, te aştept pentru interpretarea mandalei personale. Poţi obţine aici mai multe informaţii.
#manadaledelumina, #mandalazilei, #evolutiespirituala, #denoidepinde, #traiestetiviata,
#numerologiaKundalini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu